Capsunarul si pupincuristii

Cat de adanc se poate?

Azi m-am distrat pe Facebook cu trei pupincuristi care au facut si catastrofala greseala sa se ia de viata mea fara ca eu sa fi facut ceva! Totul a plecat de la scrierile viceprimarului Constantei intr-un ziar local (online) pe care, daca aveti chef, le puteti studia fara probleme. Pe scurt, Decebal Fagadau (vicele) scrie in Replica (online-u) despre mitocani, rahat de caine pe strazi si chistoace de tigari aruncate din masini, sau mai pe scurt despre faptul ca situatia nasparlie in care se gaseste Constanta pleaca in primul rand de la apucaturile oamenilor, si nu de la vreo invazie extraterestra sau de la vreun blestem tiganesc. Nu poti sa nu ii dai dreptate omului cand zice chestia asta si poti fi de dreapta, stanga, deasupra sau de dedesubt ca tot nu il poti contrazice. Ce legatura are vicele cu pupincuristii din Romania? Pai are desi nici el nu cred ca isi da seama... sau poate isi da! Sau poate ca habar nu are despre ce e vorba pentru ca nici macar nu ii cunoaste pe cei trei pacalici.

In sfarsit, vorbeam despre altceva. Personal nu am cunoscut pupincurismul pentru ca nu mi l-a prezentat nimeni. La scoala nu am fost facut UTC-ist pentru ca aveam nota mica la purtare (eu m-am bucurat ca nu mai plateam cotizatia), la liceu l-am dat la rahat pe unul dintre marii profesori de matematica ai Constantei pentru ca s-a luat de mine ca nu am mers in tabara de munca la Murfatlar (asta e, frate, in vacanta copiii merge in vacanta, nu la munca), iar ca militar am facut ultimele 5 zile prin arest pentru ca un leat de-al meu a alunecat pe gheata si l-am vazut numai eu si cu alti doi bibani (asta e). Dupa ce am pierdut un an din viata ca militaur am mers in campul muncii unde am avut norocul sa muncesc numai dupa ce plecau sefii de la munca, asa ca, chiar daca as fi vrut sa pup in cur pe careva, tot nu gaseam pe nimeni!
Dupa aia am plecat afara si acolo i-am intalnit pentru prima data! Bai nene! M-am speriat! Turme de pupincuristi romani frate! Am crezut ca au facut vreun curs inainte sa vina acolo. Fratilor, faceau concurs care pupa mai adanc si mai cu viteza. Erau atat de multi si desi incat am zis ca asta e cheia succesului si am vrut sa incerc si eu. I-am zis lu' unu odata "capo" (sefu') si nu stiu cum dreacu a sunat ca s-a intors ala si mi-a aruncat-o "daca ai chef de misto-uri du-te si lucreaza in alta parte!". Evident mi-a zis-o in limba lui si a parut de doua ori mai convingator asa ca a fost prima si ultima data cand am incercat.

Doar pentru numerii unii!

Am discutat cu cineva mai destept si mai batran ca mine despre fenomen. Mi-a spus ca e normal. Mi-a mai spus ca eu am avut noroc ca a cazut Ceausescu pentru ca daca nu cadea sigur aveam probleme cu gura mea mare. Asta pentru ca s-ar fi gasit un pupincurist sa-mi rastalmaceasca cuvintele si sa faca un raport pe undeva. Pentru ca asa a fost moda in Romania timp de vreo 45 de ani si, din pacate, continua sa se poarte si in ziua de azi... E in ADN-ul neamului romanesc si va fi greu de scos de acolo inca mult timp de aici inainte. Se transmite de la tata la fiu, de la mama la fiica, de la tata si mama la fiu si de la tata si mama la fiica (daca au gemeni atunci...). Am crezut ca am scapat de ei, dar cei trei idioti cu care am avut ocazia sa vorbesc astazi (pe Facebook, deci imaginati-va sa traiti in lumea reala cu ei) mi-au dat de inteles ca nu e asa. Asta e. Cum mie nu-mi place sa ma plang, propun ca pupincurismul sa devina sport national! Sa se faca echipe de juniori, de seniori, mixte si de care se mai pot face si sa se dea drumul la Campionatul national! Sa se faca pupincurism viteza, pupincurism in lungime, pupincurism de mana, de picior, cu capu' si tot ce se mai poate face in acest domeniu. Castigatorului sa i se acorde drept premiu cel mai mare cur din lume pe care sa-l poata pupa cand doreste fara sa fie deranjat de cineva. Si tot asa, locul doi un cur mai mic, locul trei... pentru ultimii clasati sa se dea cate o gaura macar ca sa nu cumva sa-si piarda antrenamentul.