25 feb. 2015

Momentul ăla când e mai bine să taci

Alo, presa, televiziunea, ciocul mic zilele astea

Dacă aș fi lucrat în media în perioada asta aș fi scris despre floarea de colț sau aș fi făcut reportaje despre căluții de mare, pentru că orice ai face altceva riscă să te îngroape definitiv. Ok, de acord cu faptul că la noi nu dau ăștia doi bani pe ce credem noi, cititorii sau telespectatorii, dar, mai devreme sau mai târziu, va trece valul tsunami și, cum e normal, abia după aia se vor vedea adevăratele urmări ale dezastrului. Dezastru pentru ei, exact, nu pentru noi.

Eu o văd ca pe un fel de mini Revoluție franceză, iar pe vremea aia era destul să te uiți urât la cineva ca să-ți taie capul la ghilotină în mijlocul străzii. Cam așa e și acum. Mulți au înțeles și merg cu valul, dar mai sunt fraieri și fraiere care au impresia că, dacă se pun de-a curmezișul, câștigă ceva. Nu câștigați absolut nimic, din contră, material după material vă afundați și mai tare în căcat. Ok, de acord, poate se spun și se fac multe chestii greșite, dar așa e la revoluție, pulii mei, te poate nimeri un glonte tras aiurea dacă nu bagi capul la cutie. Și la Revoluția franceză au fost omorâți oameni nevinovați, dar, pulii mei, aia e, erau în castel cu ăia acolo, nu s-a mai ținut cont...

Din fericire nu lucrez în media și mă doare-n bască. Ăsta e un blog sau ceva de genul, nici eu nu știu exact ce este, îmi permit să fac orice, nici nu câștig și nici nu pierd nimic dacă scriu ce gândesc. Dar în cazul celor care trăiesc din asta e mai bine să aibă grijă. Asta e părerea mea de cititor, de telespectator (mai rar, mai mult ascultător de TV). Dacă tot vreți să apărați pe cineva zilele astea apărați Pădurea amazoniană, chiar are nevoie săraca, taie ăia la ea de nu-i adevărat, se vede din satelit cum chelește (pădurile de la noi nu, există niște procese pe rol și nu cred că e recomandat, s-ar putea înțelege greșit demersul vostru).