Din lumea celor care cuvântă!

Vești extraordinar de bune din muzică!

Fraților, surorilor, verilor, prietenilor, am o veste minunată să vă dau! Este ceva fantastic, nu credeam să mai apuc să aduc la cunoștința publicului melomantic așa ceva! Nici nu știu cum să vă spun mai repede, dar vă mai țin puțin în suspans, ca să scriu mai mult de 20000 de semne (așa e în contract, nu am ce face).

Căpşunarul în concert

Micu Ionuţ şi Adrian Naidin m-au făcut să cânt!

După ce au cântat la Bucureşti de mă plictisisem de atâta YouTube, Micu "John" Ionuţ şi Adrian Naidin au venit şi la Constanţa, la Club Phoenix. Bine, John vine des pe la mine, dar eu n-am tobe! Într-o zi am avut tobă, dar am zis că mai bine o mâncăm decât s-o ia el la bătut. Seara a debutat cu o chestie care m-a derutat puţin: după ce am aşteptat atât să vină John şi Adrian la Constanţa, ca să se oftice bucureştenii că nu cântă la ei, ce credeţi voi că s-a întâmplat?! Au venit unii, băh fraţilor, tocmai de la Bucureşti ca să-i vadă şi la Constanţa! E clară treaba, n-o să scăpăm de bucureşteni niciodată, nu avem şanse.

Căpşunarul şi DJ-ii

De ce vă râdeţi?! Ziceţi, ca să mă râd şi eu!
 
Ascult şi eu radio când merg cu maşina. Înainte ascultam mp3-uri, dar cică nu se mai descarcă muzică şi filme de pe net că se supără ăia de la PROTV. Pe vremea când se descărca, circa 600 î.e.n., aveam muzică bună în maşină, albume din alea care nu apăruseră încă pe piaţă, dar acum sunt obligat să-i ascult pe DJ-ii ăia de la radio, de pe la posturile alea care dau muzică de tot rahatul. 

Nu ştiu ce posturi sunt, că nu-mi apar pe display. Îmi apare doar 90.1 FM, 91.1 FM, 100 nu ştiu cât punct nu ştiu cât FM etc. Băh, dar aproape la toate posturile alea râd unii. Adică râd DJ-ii ăia de p'acolo. Eu am mai ascultat radio p'afară şi nu râd ăia aşa. Dar la noi râd ăştia non stop! De exemplu, într-o dimineaţă erau doi şi făceau cam aşa:
DJ1:  A intrat şi Marinică în studio cu ziarele
DJ2: Da, ha, ha ha
DJ1: Marinică, eşti obosit?! Pari cam obosit
DJ2: Ha ha ha ha

Sau, în altă dimineaţă am dat pe un radio din ăsta unde râdeau vreo trei. Băh, deci nu spuneau nimic, doar râdeau de se căcau pe ei. Nu ştiu de ce, că dacă n-am dat de la început am pierdut poanta. Probabil intrase şi la ei Marinică cu ziarele în studio, cine ştie. Până la urmă au băgat o melodie din aia de rahat că oricum nu se mai puteau opri de la atâta râs. 

Nu ştiu, poate aşa e la radio şi nu ştiu eu. Probabil că dacă vrei să te faci DJ la radio trebuie să râzi mult. Muzică oricum nu trebuie să ştii că se bagă aceleaşi prostii pe toate posturile, dar diferenţa o face râsul. Cu cât râzi mai ca prostul cu atât eşti mai bun! Chiar stau şi mă gândesc dacă nu cumva să mă duc şi eu să mă fac DJ la radio, că şi eu mai râd ca prostul câteodată. Vă daţi seama cum aş suna?! Ceva de genul:
"Bună dimineaţa, oahahahaa, dragi ascultători, ha ha ha! În minutele următoare, muoahahahaha, în minutele următoare am zis, meeeeehehehehehehe, vom asculta vara nu dorm! Aaaaaaaaaaaahahahahahaha, cică vara nu dorm, aaaaaaaaaahahahahahaha! Vom asculta vara nu dorm dragi ascultători! Muuuuuhuhuhuhuhu, nu se poate, haaaaahahahaha hahaha hahaha..."

P.S.: Au şi premii ăştia de la radio? Oscar-uri, palme de aur?! Că mă bate gândul să câştig vreo două-trei...

Cică ăsta a fost primul DJ! Vedeţi ce serios e?! Bine, adevărul e că pe vremea aia nici nu exista muzica de rahat care există în ziua de azi...

Căpșunarul și muzica

Mă rog la Sfântul Jack Daniel's să nu câștige Mandinga!

Pe bune! Nu se poate să câștige caricatura aia de melodie! Rog frumos juriul sau care dreacu hotărăște să facă vreo manevră să nu câștige Mandinga! Pentru că da, în ziua de azi trebuie să faci o mânărie ca să nu câștige ceva de rahat! Pe vremuri era invers, în sensul că trebuia să dai șpagă ca să-i bați pe ăia buni atunci când tu prezentai o vomă. Astăzi vomele câștigă și trebuie să dea șpagă ăia care chiar au ceva bun de spus.

Imaginați-vă că vine vara fraților, vine vara și după ce-ați ascultat toată primăvara nosa, nosssa acuma o să ascultați leilalei! Numai la asta gândiți-vă, mai ales ăștia ai mei, care stăm la mare. Parcă văd că dacă câștigă maneliștii ăștia toaaaate terasele de pe Litoral o să lălăie 24/24 desenul ăsta animat de melodie. La fel cum v-au terorizat și cu porcăria aia a lui Trăistariu pe vremuri. Eu eram plecat și tot o auzeam!!!

Cei care votează melodia asta sper că au ieșit de pe blog după primele rânduri așa că am rămas între noi. Cum suntem între noi putem discuta pe față: cine pulii mei să le ia frate locul la ăia? Cine mai face muzică în România? Râdeam cu nevastă-mea într-o zi de paradoxul ăsta din muzica românească: chiar dacă se aude peste tot aceeași melodie nu reușești să ghicești niciodată cine cântă! Adică melodia e tot aia, același ritm (au alte cuvinte, dar ce mai contează), uneori se aseamănă și vocile și cu toate astea nu e niciodată ăla care crezi tu că e, e altcineva!

Problema e că oamenilor le place, fraților, deci e posibil ca noi să nu fim normali. Eu am rămas șocat să-i văd pe ăia pe afară cât erau de fericiți când ascultau tâmpenia aia de dragoste din tei! Pe bune! Deci era afiș mare cu vreun concert Chemical Brother's sau Santana și lumea citea fredonând căcatul ăla de melodie care se auzea de pe la vreun Mall ceva. Mă întrebau italienii de 15 ori pe zi: "Dragooo, Dragooo, cosa vuol dire dragosteea din tei?". Pentru că nu pot spune dragostea, ei spun dragosteea, o lungesc la sfârșit. Iar Drago pentru că nu pot spune Dragoș. Drago în italiană înseamnă dragon și de câte ori se întâmpla să audă vreun ciutan cum mă strigă ăia mă întreba dacă pot să scuip foc... Băh și nu știam cum să le explic ce înseamnă. Cum să-i spui italianului ce-i aia dragostea din tei? Este clar că de cele mai multe ori concluzia pe care o trăgeau italienii era următoarea: lu' bunăciunea aia care cântă îi place să și-o tragă prin copaci! Ah, să nu uit, la final, înainte de despărțire mă mai întrebau ceva: Ai văzut ce țățe are?

Deci asta e cheia succesului: un ritm de căcat (eventual ceva manelisto-latino-pontic), niște țățe, chiloți și cam atât. Garantează și toate dezbrăcatele alea de p'afară care au lansat moda cântatului în curul gol. Și dacă mă gândesc că și Mariah Carrey apare în chiloți prin ultimele videoclipuri asta spune multe despre calitatea publicului din ziua de azi. Pentru că eu nu am nimic cu artistul, ăla bravo lui că se zbate, muncește, se trezește de dimineață... Pe Alexandra Stan am văzut-o eu la Brico sau nu știu cum îi spune cumpărându-și material pentru recuzită! La succesul ei te-ai fi așteptat să umble cu elicopterul, dar nu, ea era cu încă unul și cumpărau nu știu ce material verde (poate nici nu era pentru recuzită, poate era pentru acasă la ea, habar nu am). Publicul tată, ăla e vinovatul! Așa că de aia rugam la început juriul să facă vreo coțcărie ceva, pentru că publicul o să voteze Mandinga și rămân doar ei să ne mai salveze de la o vară de coșmar...

Vă las cu Strutter, criticul meu muzical preferat:)))

Căpșunarul și Recover

Sunt la Recover după ce am fost aseară la Club Phoenix

V-am zis că joi mergem la Club Phoenix la concert cu Recover? Nu v-am zis? Eh, vă zic acum! Am fost aseară la clubul Phoenix, un club mai mult decât cunoscut în Constanța așa că nu mai stau să vă explic ce și cum. Vreți să vă explic? Da? Păi vă zic doar atât: în seara asta e Baniciu cu Leo Iorga și Pacifica. Eu la Phoenix i-am văzut și pe Baniciu și pe Alifantis și pe Andrieș și pe Pitiș și pe Taxi și pe alții etc.

Aseară i-am văzut și pe Recover! Adică Cristi Becker, Micu (John) Ionuț, Ștefan (Fane) Crăciun, Sebastian Mitri, Marian Orlando Dincă și Puiu Mircea. La masă am stat cu Mirela, Laura, Corneliu Stroe, domnul Porumb și Andi care mai venea, mai pleca, iar venea, iar pleca. Cu Nicu, care a stat mai mult la bar, am terminat lista cu nume! Mai era o grămadă de lume, dar de unde să știu cum se numeau... Dar, dacă vreți, pot să mă interesez cum îi cheamă pe fiecare și vă scriu un email!

Bunnnn! Ce să vă spun?! Am făcut eu niște poze, niște video, dar evident că n-a ieșit nimic. La poze n-am pus bine rotița aia (e o rotiță care se învârte și are niște semne ciudate!), iar la video am ținut degetul pe microfon, lucru pe care l-am aflat doar după ce am ajuns acasă. Sau, mai bine zis, asta cred eu că s-a'ntâmplat pentru că prea aiurea se aude! Pe aparat am dat o sacoșă de bani așa că prefer să cred că nu știu eu să-l folosesc decât să fie el depășit. Dar nu-i problemă, pentru cine nu înțelege nimic din poze și din video, dar vrea să înțeleagă ce cântă Recover să vină în seara asta la Arthur Pub, pe Mamaia 155, peste drum de Universitatea Ovidius. Iar muzică, iar bere, iar lume... Și eu zic să veniți ca să nu mai stau eu mâine să vă scriu iar o grămadă de nume...

La masă cu de la dreapta la stânga: Laura (Mâțoi), Micu (John) Ionuț, Mirela (Miri), domnul Porumb (domnu' Porumb) și Corneliu Stroe (Corneliu Stroe)! Unde sunt eu? Păi nu mă vedeți? Cum nu?! Eu fac poza, băh!

Recover cântând...

... oamenii dansând! Iaute ce-mi arată cu degetul! Acum am văzut!!! Păi băăăăăh...