Am fost și eu plecat...

... dar parcă nu eram chiar așa de bătut în cap când veneam în România!

Mă duc dimineață la analize cu nevastă-mea și cu fii-miu. Cum eu urăsc acele și fii-miu avea altă treabă am stabilit să reprezinte nevastă-mea familia la luat sânge. Dacă îi ies ei bine analizele atunci înseamnă că e ok toată familia (așa e la noi, nu știu la alții cum e). Ajungem la cabinet și ne punem la coadă. Normal că era coadă și normal că era fără bon, nu se știa exact cine era primul și cine era ultimul (una cu mă-sa ne vede că suntem acolo, dar se bagă în față; rețineți personajele pentru că e ca la film, dacă ați uitat ceva nu mai înțelegeți nimic). 

Ok, toate bune și frumoase, lucrurile se mișcau destul de rapid. Pac sânge, pac sticluță, pac la revedere. Iese una gravidă și se așează pe scaun să-și revină după înțepătură. Și începe să discute cu aia cu mă-sa (ați reținut-o, sau plătiți biletul și floricelele degeaba?):
- Peste tot e aglomerat, peste tot e coadă...
- Da, păi în Olanda, în Suedia nu e așa, e... (n-am înțeles cum e, dar era într-un mare fel)
- Păi am avut analizele făcute acolo, dar erau în engleză și n-a'nțeles doctorul de aici...
- Of...