Am fost azi

La țară, la țărani!

Da, am avut treabă și a trebuit să mă duc. De regulă nu-mi place să merg la țară, dar dacă sunt obligat asta e. Să vă povestesc de pe drum, poate vă interesează și pe voi cum e la țară, cum sunt țăranii. Știu că le știți pe toate, dar urmăriți până la capăt, s-ar putea să aveți o surpriză!

La țară au semafoare pe la intersecții! Vedeți, de aia v-am spus să urmăriți, v-am spus că s-ar putea să aveți surprize. Da, au semafoare care chiar funcționează! Dar azi nu funcționau, nene, pulii mei, erau defecte, la o intersecție nu mergeau deloc și la una erau pe intermitent. Fraților, să vedeți țăranii, nene, să-i vedeți ce fețe aveau, cum se băgau care pe unde apucau, cum se citea pe chipul lor prostia aia de țăran idiot care nici nu visa acum câțiva ani că o să conducă vreodată o mașină (după ce toată viața lui de țăran prost a mers cu autobuzul), să-i vedeți cum se băgau ăia fără prioritate peste ăia cu prioritate, iar pe idioții cu prioritate să-i fi văzut cum se opreau pentru că habar nu aveau că ei sunt ăia care trebuie să treacă mai întâi! Am zis că hai, așa e la țară, dacă nu merge semaforul și nici nu e vreun șef de post în intersecție trece cine poate, semnele dă-le dreacu, semnele sunt pentru oamenii civilizați, pentru ăia de la oraș! N-am avut cum să fac poze pentru că vă dați seama că eram căcat la cur cu toți țăranii ăia, mă gândeam doar la aripi îndoite, bări și faruri sparte...

Până la urmă am ajuns la clădirea aparținând primăriei țăranilor, acolo unde aveam treabă de altfel. Program de la 14 la 14.30, coadă ca la țară. Stăteam la coadă și mă gândeam că să vezi că nu mai apuc să intru să-mi iau hârtia pentru că la 14 și 15 încă nu se terminase jumătate de coadă. Evident că existau țărani mai țărani decât țăranii, erau din ăia care se băgau în față, care cu pile, care nesimțiți. Deh, ca la țară, ce pulii mei. La urma urmei nu era nici vina lor că, în 2014, la țară se stă la coadă pentru un căcat de hârtie care s-ar putea lăsa cu ușurință la intrare, la portar, sau în orice alt loc unde să poată fi ridicat de dimineață până la închiderea programului. Dar nu, la țară e la țară, n-ai ce face.

Cum stăteam eu și mă gândeam ce credeți că am făcut? Exact, am greșit și m-am uitat în sus! Băi, nene, ăștia la țară sunt chiar țărani, să-mi trag una-n gât! Deci fiți atenți ce lumini au ăștia la țară, țăranii ăștia care cică satul lor e cel mai șmecher și e nu mai știu cum:

Deci fiți voi atenți în ce condiții se trăiește la țară, în pulii mei! Acum pe bune, dacă-mi dădeau dreacu hârtia aia mai repede nu mai stăteam să mă uit pe pereți, dar acum e prea târziu, m-am uitat! Nu, nu are cine să-i controleze, la țară nu vine nici dreacu să controleze sau să ia vreo măsură, la țară e ca la țară, vai de mama lor de țărani, n-ai ce face. 

Ok, cam asta a fost, am scăpat nevătămat și mi-am luat și hârtia aia de căcat. Am vrut să plec inițial, dar mi-a spus cineva de la oraș (venit și el la țară cu treburi) că fără hârtia aia nu se poate, practic copilul nu e născut dacă nu are o hârtie! El trebuie să se învețe de mic cu hârtiile, asta e...

P.S: Cred că v-ați dat seama despre ce sat de țărani este vorba, nu?! Exact, despre ăla, așa că vă rog data viitoare să nu ne mai înfoiem, să nu ne mai căcăm pe noi, să nu ne mai exteriorizăm atât, ok? Ah, îi putem înjura pe ăia de la București în continuare, aici sunt de acord, dar în rest hai să ne vedem de ulițele noastre, de neoanele noastre atârnate și, mai ales, hai să învățăm să ne conducem căruțele alea și atunci când (nu contează de ce) se întrerup pentru câteva momente semafoarele... Și ăștia cu căruțe mari nu vă mai băgați ca văcarii, dacă ești mare nu înseamnă nimic... Ah, poate înseamna doar că ești mare și prost, asta da! Și cel mai mare țăran pe deasupra!!!