Căpșunarul și culmea

Băh, nu se poate așa ceva...

Mie-mi plac pisicile. Toată viața mea am avut pisică în casă. Am avut și câte două chiar! De vreo două ori am avut de rasă (o angora și o birmană), dar în rest numai din astea "stradale". Acum o am pe Sophie Jolie, o minune pe patru roți... pardon, picioare! Picioare care devin roți atunci când intră vreo muscă în casă...

Principala problemă pe care o ai atunci când aduci un pisic din ăsta în casă este să-l speli și să scapi de purici. Pe vremuri era mai greu pentru că nu existau produsele care există în ziua de azi. Îmi aduc aminte că, pe vremea lui ceașcă, o singură dată am avut un șampon special pentru animale făcut la Cantacuzino, institutul care le stă în gât multinaționalelor astea care se ocupă cu efectul placebo. Dar chiar dacă nu aveai așa ceva era foarte simplu: spălai pisica și omorai puricii cu mâna până te plictiseai. Mai exact până se plictisea pisica, că tu rezistai mai mult de 30 de secunde...

Astăzi e super simplu. Sophie Jolie e deparazitată, injectată, soluție anti purici după cap care durează nu știu câte luni și tot ce mai trebuie. În plus chiar ea este foarte atentă, în sensul că nu se apropie de motani puricoși sau murdari! Așa că vă dați seama cum m-am simțit eu azi dimineață! Ah, nu v-am spus ce mi s-a întâmplat? Păi cobor din casă, merg pe alee, ajung la mașină, mă urc și cum mergeam eu simt o pișcătură de picior! Dau cu mâna și ce credeți că prind între degete? Da nene, un purice! Păi băh, dacă nu-l prindeam și mă duceam cu el acasă? Păi voi vă dați seama ce de rahat mă făceam?! Cum frate să-ți umpli tu, om, pisica de pureci! Păi spuneți voi dacă nu e asta noua culme a mizeriei. Aia veche era să aibă puricii păduchi, dar eu zic că asta nouă e mult mai tare, mai pentru 2012! Deci, să ia pisica purici de la om este culmea mizeriei 2012! Am zis...

P.S.: A citit și Sophie Jolie scrierea asta... N-a zis nimic, dar voi știți cu ce sictir s-a uitat la mine?!

"Mai spălați și voi străzile, măi anioamenilor!"