Capsunarul si Masoneria

Sunt mason... am cartonul meu!

Nu mi-au zis sa nu zic la nimeni asa ca va zic: sunt inscris la o loja masonica! Am carton din ala cu serie, numar si stampila de la Loja. Nu va zic care ca oricum nu e interesant. Bai da stati asa! Sunt doar membru al "clubului" nu sunt membru din ala cum stiti voi! Ca sa explic asa mai bine... adica am cardul de la banca dar nu am bani pe el! Cam asa ceva! Acuma stiu ca multi dintre voi aveti card-uri goale de pe la banci dar asta nu inseamna sa mergeti pe la toata lumea sa spuneti: "sunt mason bai!".
Eu am fost facut membru din greseala, pentru ca nu stiam unde merg la o lansare de carte. Trebuia sa merg la un bun amic, psiholog, sexuolog si alte 17 mii de log-uri din astea pentru ca tipul isi lansa a 'nspea carte pentru ca e super destept . Stiti oamenii aia cu 7 masterate pe care poti doar sa ii asculti pentru ca tu lor nu prea ai ce dracu' sa le explici. In sfarsit! Amicul asta al meu a scris o sacosa de carti, a tinut o gramada de cursuri si a fost solicitat de foarte multe institutii pe care le stiti asa de bine dupa nume incat nu mai stau sa vi le spun si eu. Deci ma cheama omu' si imi spune ca, daca vreau sa vin la lansarea ultimei carti, sa merg la adresa cutare. Zis si facut! Plec eu spre adresa cutare si dupa cateva strazi si numere gresite gasesc locul cu pricina.

Trebuie sa fac o paranteza ca sa intelegeti mai bine... (... 

Acum fara misto trebuie sa va povestesc ca amicul asta al meu isi lansa o carte pe care nimeni nu vroia sa i-o publice. De ce? Pai sa vedeti. Omu' e orb in urma unei chestii... deci nu s-a nascut asa. Si a incercat sa faca tot posibilul sa-si recapete vederea. Cum altii nu au reusit sa-l ajute, a incercat de capul lui! Si a construit un aparat cu impulsuri luminoase pe care l-a tot testat fara rezultat. Fara rezultat pentru el! Pentru ca incercand si pe altii a avut placuta surpriza de a constata ca a scos din coma vreo nu stiu cate persoane, dintre care unul (un copil) si-a revenit complet. Nu mai stau sa va povestesc ce si cum ca poate deja m-ati poreclit Dan Diaconescu in direct 2 si nu vreau sa va stric cheful. Oricum amicu' a mers pe la toata lumea sa dea vestea cea mare si nimeni nu l-a bagat in seama. Nu l-a bagat in seama nu pentru ca aparatul nu functiona, dar pentru ca pentru a-l construi erau necesari vreo 25 de euro! Evident toti eventualii sponsori (printre care mari spitale si firme de aparatura medicala) l-au intrebat: "sa scoti oameni din coma cu 25 de euro cand noi nu reusim sa-i scoatem cu 25 de milioane ce afacere e?". Asa ca omu' a abandonat in cele din urma ideea dar a zis ca macar sa publice cele 90 de pagini unde explica ce si cum inclusiv numele si pronumele celor rezolvati prin aceasta metoda. Sanchi! Nici macar asta nu a reusit pentru ca nimeni nu a vrut sa il ajute! Si aici inchei paranteza... )...

Cum va spuneam inainte de paranteze am juns la locul lansarii de carte. O cladire veche, o usa de lemn masiv, un numar civic si o mica inscriptie pe o placa metalica... V-ati dat seama bineinteles ce scria pe placa: Loja tralala si tralala. Fratilor am vrut sa o sterg dar era prea tarziu pentru ca sunasem la usa inainte sa citesc placa aia si deja eram in fata unui tip (arab la prima vedere) la costum. Buna seara! Am zis si eu la fel si, dupa ce am constatat ca tipul e ok, i-am zis ca il caut pe amicu meu. Ala m-a intrebat, cu un calm din asta superior, care amic. I-am zis despre ce amic e vorba la care ala imi arunca la fel de calm: Ah, e vorba de domnul amicul tau! Rahat! Deja eram in inferioritate de tzoale (eu eram imbracat de strada pentru ca am crezut ca merg in cine stie ce librarie) acum mai eram si in inferioritate de exprimare. Am zis ca da, e vorba de domnul amic al meu si nu i-am mai explicat arabului ca eu cu amicu' ne trageam de toate sireturile desi e mai mare cu vreo 29 de ani decat mine. In sfarsit ala m-a lasat sa intru si deja de la intrare am realizat ca eram singurul outsider din incapere. Inauntru erau deja adunate cateva personaje care m-au privit ca atunci cand esti noul venit in clasa la scoala generala. Dupa aia au mai venit cativa si dupa pupaturi si zambete intre toti cei prezenti mi-am dat seama ca eram daca nu in plus, oricum un OZN pentru ei. Dar cum romanu' e roman pana moare am zis ce aia a mea ma intereseaza pe mine si cand arabu' a relizat ca am de gand sa raman a venit la mine si a inceput sa-mi vorbeasca. Bai nene si zice ala hai sa-ti explic cum sta treaba cu Masoneria si hai sa-ti arat templele. Pai eu eram deja intr-un templu! Stiam eu sigur pentru ca vazusem pe Discovery niste emisiuni si semana cu ce aratau aia la televizor. Da am zis ca e doar ala si gata. Nu era asa si am inceput sa coboram la subsol. Hopaaa! Na ca am belitozaurus! Da arabu' continua sa-mi povesteasca cum ei sunt ok, ca sunt deschisi la lume, ca oamenii e dezimformati si ca Discovery e un canal misto. Daca mi-a zis asta m-am linistit si ajungand la subsol am dat sa intru pe o usa. Stop! Acolo nu se poate inca intra imi zice tipu'. Pai de ce? Pai acolo este o ceremonie si inca nu s-a terminat. Am zis ca se marita vreunii pe acolo si nu trebuie sa vad eu. Dar mi-am dat seama imedit ca nu era vorba de cununii cand am intrebat la ce ora e lansarea de carte si ala mi-a zis ca dupa aia. Aha. M-am prins... si v-ati prins si voi bineinteles. Acolo era tot un fel de nunta dar de alta natura. Nu se marita Mona da se oficializau noii asociati printre care si amicul asta al meu! Acolo erau aia si cu card si cu bani pe el. Intre timp arabu' imi explica cum ei sunt deschisi la toata lumea, ca  fiecare poate veni si vedea, ca poti intreba ce vrei, ca nu conteaza din ce tara vii sau ce culoare de piele ai si alte chestii din astea contrare cu ce se stie de prin articole si emisiuni la TV. In fine, incerca sa imi explice ca Masoneria asta nu e organizatie secreta si ca, daca vrei, poti sa merg si sa vezi cu ochiu' tau.

Ca sa nu va mai tin din treaba, va zic doar ca am avut ocazia sa asist la o discutie despre istorie pe care putini au avut sau o sa aiba posibilitatea de a vedea si auzi. Nu va spun despre ce era vorba ca sa nu ne certam... oricum fiti siguri ca baietii au toate cartile si nu sunt alea cu care sunteti obisnuiti la scoala sau prin librarii. Dupa ce au terminat de discutat aia destepti in hartiile de istorie au fost aplaudati, pentru sprijin, aia destepti in hartiile alea pe care scrie euro... Aveau aia niste ceasuri de aur cu lant cu tot de am crezut ca m-am intors in viitor. Oricum la final amicul meu si-a descris in cateva vorbe lucrarea de 90 de pagini si, impreuna cu cei care au completat cartea, au foat aplaudati de toata lumea. In imbulzeala finala mi-am data seama ca nu mai am cum sa ma vad cu amicul meu pentru a obtine o copie asa ca m-am dus in biroul unde urma sa se dea cartea la toata lumea prezenta. Aici mi-au spus ca pentru a intra in posesia unei copii trebuie sa fii membru al "clubului' si ca daca vreau pot sa ma inscriu. Cum arabul imi spusese ca ei sunt deschisi oricand pentru oricine si ca totul este public si la vedere le-am zis ca ma grabesc pentru ca inchideau magazinele si trebuia sa-mi iau ceva de haleala. Nu de alta dar eu nu fusesem invitat si la restaurantul unde Marele Maestru urma sa ii duca pe toti cei cunoscuti... adica pe toti mai putin pe mine! Asa ca le-am zis ca o lasam pe altadata si, cu alta ocazie, ma voi inscrie. Stiti ce mi-a raspuns ala zambind civilizat la mine? Zice: "Cred ca aceasta este ocazia cea mai potrivita!". Cu alte cuvinte dragii mei totul afost public, la vedere si amabil doar cu ocazia aia, pentru ca cineva m-a invitat din greseala, intr-un loc unde nu urma sa mai calc vreodata! V-am zis ca nu sunt chiar fraier asa ca am scos lovelele pentru cotizatie, am luat cartea si cartonul de membru (am vrut sa-i intreb daca au card-uri dar m-am abtinut) si am sters-o de acolo. Inutil sa va mai spun ca din acea zi amicul meu a devenit din ce in ce mai tacut nu doar fata de mine dar si fata de restul amicilor nostrii comuni. Se vede ca Masoneria impune o anumita conduita si in afara Lojei. Tot ceea ce stim de la televizor si din carti e doar la misto. Va pot garanta asta pentru ca si eu am fost in cele 3 temple dar nu am vazut nimic in afara meselor si a scaunelor. Imi vin pe mail invitatii lunare la discutiile publice ale Lojei care se desfasoara in diferite locatii cunoscute de toata lumea dar asta nu inseamna ca acolo veti auzi chestii pe care nu le stie nimeni. De aia sunt si publice. Intr-o lume unde un arab iti prezinta semnele evreilor si iti vorbeste frumos despre ele incepi sa te intrebi daca nu e ceva in neregula... In lumea reala, asa cum o cunostem noi, asta se intampla doar daca arabului respectiv ii este pus un revolver la tampla... si poate nici atunci.

Oricum a fost o chestie super tare! V-as spune mai multe dar nu pot pentru ca sunt secrete... hai bai ca va zic: nu va mai spun nimic pentru ca stiu ca sunteti deja plictisiti. E destul chiar si pentru un blog.

P.S.: Hai ca va mai zic o chestie... daca auziti ca vreun smecher a iesit din coma cu ajutorul unor impulsuri luminoase atunci sa stiti ca prietenul meu a reusit sa-si puna in practica inventia! Evident la ora aceea pretul unei asemenea operatiuni va fi alcatuit din multe zero-uri si doar cativa pe planeta asta vor stii ca, in realitate, totul s-a facut cu o investitie de numai 25 de euro. Asta daca nu ni se intampla dracu' cine stie ce fenomene naturale... uite mie mi s-a stricat masina azi dimineata! Sa vorbesc cu Domnu' Dan poate bagam de-o conspiratie ceva...